crampă - explicat in DEX

crampă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRÁMPĂ, crampe, s. f. 1. Contracție involuntară, prelungită și dureroasă a unui mușchi sau a unui grup muscular; colică. ◊ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebrațului și a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La pl.) Dureri acute în stomac. 2. Unealtă de oțel cu un cioc ascuțit, fixată într-o coadă de lemn, cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică și mijlocie din abataj. – Din fr. crampe.

crampă (Dicționar de neologisme, 1986)
CRÁMPĂ s.f. (mai ales la plural) Contracție dureroasă a unor mușchi (în special de la stomac). [< fr. crampe].

crampă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
crámpă s.f. (reg.) rachiu fiert cu zahăr.

crampă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CRÁMPĂ s. f. 1. (pl.) contracție musculară dureroasă și involuntară (la stomac). 2. unealtă de oțel cu cioc ascuțit, pentru tăiat cocile de abataj. (< fr. crampe, /2/ germ. Krampf)

crampă (Dicționaru limbii românești, 1939)
crámpă f., pl. e (fr. crampe, d. vgerm. kramp, curb; ngerm. krampf, cîrcel). Barb. Cîrcel (la stomah [!], la mînă orĭ la picĭoare).

crampă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
crámpă s. f., g.-d. art. crámpei; pl. crámpe

crampă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRÁMPĂ, crampe, s. f. 1. Contracție involuntară, prelungită și dureroasă a unui mușchi sau a unui grup muscular; colică. ◊ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebrațului și a mâinii care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La pl.) Dureri acute în stomac. 2. Unealtă de oțel cu un cioc ascuțit, fixată într-o coadă de lemn, cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică și mijlocie din abataj. — Din fr. crampe.