crâcni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CRÂCNÍ, crâcnésc, vb. IV.
Intranz. (Mai ales în construcții negative) A protesta prin vorbe, fără prea multă vehemență, a murmura cuvinte de protest, a se împotrivi cu vorba. [
Var.:
cârcní vb. IV] –
Cârc +
suf. -ni.