covarianță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COVARIÁNȚĂ, covarianțe, s. f. Covariație. [
Pr.:
-ri-an-] – Din
engl. covariance.covarianță (Dicționar de neologisme, 1986)COVARIÁNȚĂ s.f. (
Statist.) Media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate. [Pron.
-ri-an-. / < fr.
covariance].
covarianță (Marele dicționar de neologisme, 2000)COVARIÁNȚĂ s. f. (stat.) media produșilor termenilor omologi a două variabile corelate. (< fr.
cavariance)
covarianță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*covariánță (-ri-an-) s. f.,
g.-d. art. covariánței; pl. covariánțecovarianță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COVARIÁNȚĂ, covarianțe, s. f. Covariație. [
Pr.: -
ri-an-] — Din
engl. covariance.