cotropi - explicat in DEX

cotropi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COTROPÍ, cotropésc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuși. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile; a copleși. – Et. nec.

cotropi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cotropí (-pésc, -ít), vb. – 1. A acoperi, a astupa. – 2. A ocupa, a umple. – 3. A invada, a călca în picioare. – Var. (înv.) cutropi, cutrupi, încotropi, încotroji, încotroșna, încot(r)oșma. Formație expresivă, ca în cazurile vb. (în)coțopi, cotrobăi, copleși, cofleși, comînji; fonetic și semantic coincide cu cotroci. Celelalte ipoteze par hazardate: din sl. otrabiti „a tăia” (Cihac, II, 88); din lat. *contorpire în loc de contorpere (Tiktin; Candrea-Dens., 469); din gr. ϰατοροφόω „a acoperi casa” (Diculescu, Elementele, 472); din v. germ. *thorp „turmă, mulțime”, în forma lat. troppus, ipoteză susținuță insistent de Pușcariu (Academia ortodoxă, Cernăuți, 1936, 139; Dacor., VIII, 292; DAR; Pușcariu, Lr., 273; cf. împotrivă Rosetti, I, 160). Scriban pare a fi bănuit caracterul expresiv al formației, comparînd-o cu cotroci „a iscodi, a cerceta”. – Der. cotropitor, adj. (invadator); descotropi, vb. (a elibera, a slobozi; Banat, a descoperi, a dezveli).

cotropi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cotropí (a ~) (co-tro-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotropésc, imperf. 3 sg. cotropeá; conj. prez. 3 să cotropeáscă

cotropi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COTROPÍ, cotropésc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuși. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile; a copleși. — Et. nec.

cotropì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cotropì v. 1. a coprinde, a acoperi peste toti: noaptea a cotropit omenirea BĂLC.; 2. a năvăli cu armele, a călca o tară; 3. a covârși cu putere, a prăpădi; 4. a călca drepturile cuiva, a lua cu de-a sila. [Fuziune din co(prinde) și tropăi].