cotorosi - explicat in DEX

cotorosi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COTOROSÍ, cotorosésc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se descotorosi. – Cf. bg. kurtulisvam.

cotorosi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cotorosí (-sésc, -ít), vb. refl. – 1. A scăpa de ceva sau de cineva, a se degaja, a se dezbăra. – 2. A dispărea, a se face nevăzut. – Mr. cutursire. Formație expresivă (Graur, BL, IV, 105); probabil fără legătură cu tc. kurtarmak „a elibera” (Șeineanu, II, 146; Densusianu, Rom., XXVIII, 76; Cihac, II, 77; Pacu, II, 129). Var. cortorosi, pe care DAR o indică drept forma de bază este destul de rară. – Der. descotorosi, vb. (a scăpa de ceva sau cineva); cotoroseală, s. f. (acțiunea de a dispărea). Cf. cotroci.

cotorosi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!cotorosí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cotoroséște, imperf. 3 sg. se cotoroseá; conj. prez. 3 să se cotoroseáscă

cotorosi (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cotorosí v. Mold. a se scăpa de cineva: am să mă cotorosesc de fată AL. [V. cortorosì].

cotorosi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COTOROSÍ, cotorosesc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se descotorosi. — Cf. bg. kurtulisvam.