cotcodăci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COTCODĂCÍ, cotcodăcesc, vb. IV.
1. Intranz. (Despre găini; la
pers. 3) A scoate sunetele caracteristice speciei (după ce au ouat); a cotcorozi.
2. Intranz. și
tranz. Fig. (Despre oameni) A vorbi fără rost; a trăncăni, a pălăvrăgi. – Din
cotcodac.