costisitor - explicat in DEX

costisitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COSTISITÓR, -OÁRE, costisitori, -oare, adj. Care costă mulți bani; scump. – Costisi + suf. -tor.

costisitor (Dicționaru limbii românești, 1939)
costisitór, -oáre adj. (d. costisesc). Care costă mult: călătorie costisitoare.

costisitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
costisitór adj. m., pl. costisitóri; f. sg. și pl. costisitoáre

costisitor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
costisitor a. care costă mult. [Derivat din costisì, sinonimul arhaic și vulgar al neologismului costà].

costisitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COSTISITÓR, -OÁRE, costisitori, -oare, adj. Care costă mulți bani; scump. — Costisi + suf. -tor.