costier - explicat in DEX

costier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COSTIÉR, -Ă, costieri, -e, adj. În (sau din) regiunea coastei (3), în legătură cu țărmul marin. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. – Din fr. costière.

costier (Dicționar de neologisme, 1986)
COSTIÉR, -Ă adj. (Mar.) De coastă, în legătură cu țărmul. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. [Pron. -ti-er. / după fr. côtier].

costier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COSTIÉR, -Ă adj. (mar.) de coastă. ♦ navă ~ă = navă care face curse de-a lungul coastelor. (după fr. côtier)

costier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
costiér (-ti-er) adj. m., pl. costiéri; f. costiéră, pl. costiére

costier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COSTIÉR, -Ă, costieri, -e, adj. În (sau din) regiunea coastei (3), în legătură cu țărmul marin. ◊ Navă costieră = navă care face curse de-a lungul coastelor. — Din fr. costière.