costal - explicat in DEX

costal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COSTÁL, -Ă, costali, -e, adj. Al coastei, care ține de coastă. – Din fr. costal.

costal (Dicționar de neologisme, 1986)
COSTÁL, -Ă adj. (Anat.) Al coastei. [< fr. costal].

costal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COSTÁL, -Ă adj. (anat.) referitor la coaste. (< fr. costal)

costal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*costál, -ă adj. (d. lat. costa, coastă; fr. costal). Anat. Al coastelor: vertebre costale.

costal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
costál adj. m., pl. costáli; f. costálă, pl. costále

costal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
costal a. Anat. ce ține de coaste.

costal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COSTÁL, -Ă, costali, -e, adj. Al coastei, care ține de coastă. — Din fr. costal.