cosmofotogrammetrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COSMOFOTOGRAMMETRÍE s. f. Metodă a fotogrammetriei care măsoară și reprezintă grafic mari porțiuni din suprafața terestră sau din a celorlalte planete, întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți artificiali. – Din
fr. cosmophotogrammétrie.cosmofotogrammetrie (Dicționar de neologisme, 1986)COSMOFOTOGRAMMETRÍE s.f. Metodă fotogrammetrică de măsurare și de reprezentare grafică a unor mari porțiuni din suprafața terestră sau din a celorlalte planete, întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți artificiali. [Gen.
-iei. / < fr.
cosmophotogrammétrie].
cosmofotogrammetrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)COSMOFOTOGRAMMETRÍE s. f. metodă fotogrammetrică de măsurare și de reprezentare grafică a unor mari porțiuni din suprafața terestră sau din suprafața celorlalte planete, întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți artificiali. (< fr.
cosmophotogrammétrie)
cosmofotogrammetrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cosmofotogrammetríe (-to-gram-me-tri-) s. f.,
art. cosmofotogrammetría, g.-d. cosmofotogrammetríi, art. cosmofotogrammetríeicosmofotogrammetrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COSMOFOTOGRAMMETRÍE s. f. Metodă a fotogrammetriei care măsoară și reprezintă grafic mari porțiuni din suprafața terestră sau din a celorlalte planete, întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți artificiali. — Din
fr. cosmophotogrammétrie.