cosmetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COSMÉTIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj.,
subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului.
2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului.
II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (
I 2).
2. Adj. Care ține de cosmetică (
II 1), privitor la cosmetică.
Laborator cosmetic. – Din
fr. cosmétique.