corodant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORODÁNT, -Ă, corodanți, -te, adj.,
s. m. (Substanță) care produce corodare, corosiv. – Din
fr. corrodant.corodant (Dicționar de neologisme, 1986)CORODÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță) care produce corodarea; eroziv. [Cf. fr.
corrodant].
corodant (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORODÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care produce corodare; eroziv. (< fr.
corrodant)
corodant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORODÁNT, -Ă, corodanți, -te, adj.,
s. m. (Substanță) care produce corodare; corosiv. — Din
fr. corrodant.