coriamb - explicat in DEX

coriamb (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CORIÁMB, coriambi, s. m. Picior de vers antic de patru silabe, format dintr-un troheu și un iamb. [Pr.: -ri-amb] – Din fr. choriambe.

coriamb (Dicționar de neologisme, 1986)
CORIÁMB s.m. Picior de vers greco-latin, format dintr-un troheu și un iamb. [Pron. -ri-amb, scris și choriamb. / < fr. choriambe, cf. gr. choriambos < choreios – troheu, iambos – iamb].

coriamb (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CORIÁMB s. m. picior de vers greco-latin format dintr-un troheu și un iamb. (< fr. choriambe, gr. khoriambos)

coriamb (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coriámb m. și n., pl. e (vgr. horíambos). Picĭor din metrica Grecilor și a Romanilor compus dintr´un coreu și un ĭamb (doŭă silabe scurte între doŭă lungĭ).

coriamb (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coriámb (-ri-amb) s. m., pl. coriámbi

coriamb (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CORIÁMB, coriambi, s. m. Picior de vers antic de patru silabe, format dintr-un troheu și un iamb. [Pr.: -ri-amb] — Din fr. choriambe.