corepetitor - explicat in DEX

corepetitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COREPETITÓR, -OÁRE, corepetitori, -oare s. m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. – Co- + repetitor.

corepetitor (Dicționar de neologisme, 1986)
COREPETITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care are sarcina de a repeta rolurile cu cântăreții de operă și cu corpul de balet, acompaniindu-i la pian. [< lat.sc. correpetitor].

corepetitor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COREPETITÓR, -OÁRE s. m. f. interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat. correpetitor)

corepetitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
corepetitór s. m., pl. corepetitóri

corepetitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COREPETITÓR, -OÁRE, corepetitori, -oare, s. m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un cântăreț, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. — Co- + repetitor.