coregon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COREGÓN, coregoni, s. m. Pește de apă dulce, cu solzi argintii (
Coregonus). – Din
fr. corégone.coregon (Dicționar de neologisme, 1986)COREGÓN s.m. (
Zool.) Pește de lac din familia salmonidelor. [< fr.
corégone].
coregon (Marele dicționar de neologisme, 2000)COREGÓN s. m. pește migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii. (< fr.
corégone)
coregon (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)COREGÓN (‹
fr. {i}; {s}
gr. kore „pupilă” +
gonia „unghi”)
s. m. Pește teleostean, salmonid, dulcicol și marin, migrator, de
c. 30-60 cm, cu solzi argintii (
Coregonus). Trăiește în lacuri în regiunile din N Europei. Aclimatizat și în România.
coregon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coregón s. m.,
pl. coregónicoregon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COREGÓN, coregoni, s. m. Pește de apă dulce și marin, cu solzi argintii
(Coregonus). — Din
fr. corégone.