coralier - explicat in DEX

coralier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CORALIÉR, -Ă, coralieri -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaires.

coralier (Dicționar de neologisme, 1986)
CORALIÉR, -Ă adj. De coral; format din corali; care are aspectul coralului. [Pron. -li-er. / cf. fr. coralliaires, corallien].

coralier (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CORALIÉR, -Ă I. adj. referitor la coralieri; format din corali; coralian. II. s. m. pl. antozoare. (< fr. coralliaire/s/)

coralier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coraliér¹ (de coralier²) (-li-er) adj. m., pl. coraliéri; f. coraliéră, pl. coraliére

coralier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coraliér² (-li-er) s. m., pl. coraliéri

coralier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CORALIÉR, -Ă, coralieri, -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] — Din fr. coralliaire.