coptorî - explicat in DEX

coptorî (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COPTORÎ́, coptorăsc, vb. IV Intranz. (Reg.) A săpa, a roade; a coptoroși. – Din coptă (= copcă²).

coptorî (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coptor'î (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. coptorắsc, imperf. 3 sg. coptorá, perf. s. 3 sg. coptor'î, 3 pl. coptorấră; conj. prez. 3 să coptoráscă; ger. coptorấnd; part. coptorất

coptorî (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COPTORÎ́, coptorăsc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A săpa, a roade; a coptoroși. — Din coptă (= copcă²).