coproprietar - explicat in DEX

coproprietar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COPROPRIETÁR, coproprietari, s. m. Persoană care stăpânește o proprietate în comun cu altcineva. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. copropriétaire.

coproprietar (Dicționar de neologisme, 1986)
COPROPRIETÁR, -Ă s.m. și f. Proprietar al unui lucru etc. în comun cu altcineva. [Cf. fr. copropriétaire].

coproprietar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COPROPRIETÁR, -Ă s. m. f. proprietar al unui lucru etc. împreună cu altcineva. (< fr. copropriétaire)

coproprietar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coproprietár, -ă s. Care posedă o proprietate împreună cu altu.

coproprietar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coproprietár (co-pro-pri-e-) s. m., pl. coproprietári

coproprietar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COPROPRIETÁR, -Ă, coproprietari, -e, s. m. și f. Persoană care deține o proprietate în comun cu altcineva. [Pr.: -pri-e-] — Din fr. copropriétaire.