coprolalie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPROLALÍE, coprolalii, s. f. (
Med.) Scatologie. – Din
fr. coprolalie.coprolalie (Dicționar de neologisme, 1986)COPROLALÍE s.f. (
Med.) Tendință patologică de a folosi cuvinte obscene, scabroase; scatologie. [Gen.
-iei / < fr.
coprolalie, cf. gr.
kopros – excrement,
lalein – a vorbi].
coprolalie (Marele dicționar de neologisme, 2000)COPROLALÍE s. f. tendință patologică de a folosi cuvinte și expresii obscene, scabroase; limbaj ordurier; scatologie. (< fr.
coprolalie)
coprolalie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPROLALÍE, coprolalii, s. f. (
Med.) Scatologie. — Din
fr. coprolalie.