coprindere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPRÍNDERE s. f. v. cuprindere.coprindere (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)coprindere (cuprindere) f. fapta de a coprinde și efectul ei:
1. ocupațiune militară:
coprinderea Rahovei; 2. conținut:
coprinderea scrisorii.coprindere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPRÍNDERE s. f. v. cuprindere.