coopta (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COOPTÁ, cooptez, vb. I.
Tranz. A primi pe cineva într-un colectiv cu consimțământul acestuia. – Din
fr. coopter, lat. cooptare.coopta (Dicționar de neologisme, 1986)COOPTÁ vb. I. tr. A alege, a primi pe cineva într-un colectiv, într-un comitet etc. prin voința membrilor acestuia. [Pron.
co-op-. / < fr.
coopter].
coopta (Marele dicționar de neologisme, 2000)COOPTÁ vb. tr. a primi pe cineva într-un colectiv, comitet etc. prin voința membrilor acestuia. (< fr.
coopter, lat.
cooptare)
coopta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cooptá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
coopteázăcoopta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COOPTÁ, cooptez, vb. I.
Tranz. A primi pe cineva într-un colectiv cu consimțământul membrilor acestuia. — Din
fr. coopter, lat. cooptare.