cooperativizare - explicat in DEX

cooperativizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în unități agricole cooperatiste. – Din cooperativă.

cooperativizare (Dicționar de neologisme, 1986)
COOPERATIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a cooperativiza. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = procesul de atragere a țărănimii în diverse forme ale cooperației în producția agricolă. [< cooperativiza].

cooperativizare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
COOPERATIVIZÁRE (‹ cooperativă) s. f. Proces de unire a micilor producători în cooperative. ◊ Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în cooperative agricole de producție. În România, între 1949 și 1962, a avut loc o c.a. forțată; în această perioadă zeci de mii de țărani au fost arestați, închiși sau trimiși la muncă forțată, înregistrîndu-se numeroase victime.

cooperativizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cooperativizáre s. f., g.-d. art. cooperativizắrii; pl. cooperativizắri

cooperativizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire forțată a țărănimii în cooperative agricole de producție, în România, între 1949 și 1962. — Din cooperativă.