cool - explicat in DEX



cool (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COOL s. n. Manieră reținută, interiorizată de interpretare în jazul modern. [Pr.: cul] – Cuv.engl.

cool (Dicționar de neologisme, 1986)
COOL s.n. (Muz.) Manieră reținută, interiorizată de interpretare în jazul modern, care, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală, urmărește să realizeze o expresie muzicală fără nici o participare afectivă. [Pron. cul. / < engl. cool(jazz), cf. cold – rece].

cool (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COOL [CUL] s. n. (muz.) stil în jazul modern caracterizat printr-o interpretare interiorizată, reținută, cu sonorități puțin vibrate, aproape detimbrate, cu o frază relaxată, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală. (< engl. coll/jazz/)

cool (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
cool adj. invar. (adol.) grozav, extraordinar, formidabil, nemaipomenit.

cool (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*cool (angl.) (fam.) [oo pron. u] adj. invar., adv.

cool (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COOL adj. invar., adv., s. n. 1. Adj. invar., adv. (Fam.; adesea exclamativ) (În mod) grozav, (în mod) extraordinar. 2. S. n. Manieră reținută, interiorizată de interpretare în jazzul modem. [Pr.: cul] — Cuv. engl.