convertire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONVERTÍRE, convertiri, s. f. Faptul de
a (se) converti. –
V. converti.convertire (Dicționar de neologisme, 1986)CONVERTÍRE s.f. Acțiunea de a (se) converti și rezultatul ei. [<
converti].
convertire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)convertíre s. f.,
g.-d. art. convertírii; pl. convertíriconvertire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONVERTÍRE, convertiri, s. f. Faptul de
a (se) converti. —
V. converti.