contăș - explicat in DEX

contăș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CÓNTĂȘ, contășe, s. n. 1. Haină luxoasă, lungă, purtată în trecut de boieri. 2. (Reg.) Haină bărbătească, de obicei îmblănită (scurtă până la brâu), pe care o poartă țăranii, prin Bucovina și prin Moldova. [Var.: cóntoș, cóntuș s. n.] – Din pol. kontusz, bg. kontoș.

contăș (Dicționaru limbii românești, 1939)
cóntăș, V. contuș.

contăș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cóntăș (înv., reg.) s. n., pl. cóntășe

contăș (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CÓNTĂȘ, contășe, s. n. 1. Haină lungă și îmblănită, purtată în trecut de boieri. 2. (Reg.) Scurteică îmblănită pe care o poartă țăranii, prin Bucovina și prin Moldova. [Var.; cóntoș, cóntuș s. n.] — Din pol. kontusz, bg. kontoș.