contrapapă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRAPÁPĂ, contrapapi, s. m. Papă ales împotriva altui papă. – Din
it. contropapa.contrapapă (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRAPÁPĂ s.m. Papă ales împotriva altui papă. [< it.
contropapa].
contrapapă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRAPÁPĂ s. m. papă ales împotriva altui papă. (< it.
contrapapa)
contrapapă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contrapápă s. m.,
g.-d. art. contrapápei; pl. contrapápicontrapapă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRAPÁPĂ, contrapapi, s. m. Papă ales împotriva altui papă. — Din
it. contropapa.