contractualism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRACTUALÍSM s. n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în secolul al XVII-lea, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [
Pr.:
-tu-a-] –
Contractual +
suf. -ism.contractualism (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRACTUALÍSM s.n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [Pron.
-tu-a-. / cf. it.
contrattualismo].
contractualism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRACTUALÍSM s. n. doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractului social. (< it.
contrattualismo)
contractualism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRACTUALÍSM s. n. Doctrină socială, politică și juridică, apărută în
sec. XVII, fondată pe principiul contractului social; teoria contractualistă. [
Pr.:
-tu-a-] –
Contractual +
suf. -ism.