contemporan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTEMPORÁN, -Ă, contemporani, -e, adj. 1. Care există, trăiește, se petrece în zilele noastre, care se raportează la prezent, la epoca de față; actual.
2. (Despre oameni; adesea substantivizat) Care trăiește sau a trăit în același timp cu..., pe vremea... [
Var.:
contimporán, -ă adj.] – Din
fr. contemporain, lat. contemporaneus.contemporan (Dicționar de neologisme, 1986)CONTEMPORÁN, -Ă adj. 1. Care există, se petrece, trăiește în zilele noastre; actual.
2. (
Despre oameni; adesea
s.) Care a trăit sau trăiește în același timp cu... [Var.
contimporan, -ă adj. / < fr.
contemporain, cf. lat.
contemporaneus].
contemporan (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTEMPORÁN, -Ă adj. 1. care există, se petrece în prezent; actual. 2. (despre oameni; și s.) din aceeași vreme cu... (< fr.
contemporain, lat.
contemporaneus)
contemporan (Dicționaru limbii românești, 1939)*contemporán, -ă adj. și s. (fr.
contemporain, d. lat.
con-temporáneus [și
contemporalis]; it.
contemporáneo. V.
extemporal). Care e din acelașĭ timp:
Hanibal și Scipione eraŭ contemporanĭ. Actual, din timpu nostru:
istoria contemporană, contemporaniĭ. – Fals
contimporan.contemporan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contemporán adj. m.,
pl. contemporáni; f. contemporánă, pl. contemporánecontemporan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)contemporan a. și m.
1. care e din acelaș timp;
2. din timpul actual:
literatura contemporană.contemporan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTEMPORÁN, -Ă, contemporani, -e, adj. 1. Care există, care se petrece în zilele noastre; actual.
2. (Despre oameni; adesea substantivat) Din aceeași vreme cu... [
Var.:
contimporán, -ă adj.] — Din
fr. contemporain, lat. contemporaneus.