contamina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTAMINÁ, contaminez, vb. I.
1. Tranz. A transmite o boală molipsitoare; a infecta, a molipsi.
2. Refl. (
Lingv.; despre două limbi) A se încrucișa; (despre două cuvinte) a se influența reciproc (schimbându-și forma).
3. Fig. A influența, a înrâuri. – Din
fr. contaminer, lat. contaminare.contamina (Dicționar de neologisme, 1986)CONTAMINÁ vb. I. 1. tr., refl. A transmite sau a căpăta o boală molipsitoare; a (se) infecta; a (se) molipsi.
2. refl. (
Despre două limbi) A se încrucișa; (
despre două cuvinte) a se influența reciproc. [< fr.
contaminer, cf. it., lat.
contaminare – a amesteca].
contamina (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTAMINÁ vb. I. tr., refl. a transmite agenți patogeni; a (se) infecta; a (se) molipsi. II. refl. (despre două limbi) a se încrucișa; (despre două cuvinte) a se influența reciproc (schimbându-și forma); (despre elemente folclorice) a se întrepătrunde. III. tr. (fig.) a influența, a înrâuri. (< fr.
contaminer, lat.
contaminare)
contamina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contaminá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
contamineázăcontamina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTAMINÁ, contaminez, vb. I.
1. Tranz. și
refl. A transmite sau a căpăta o boală molipsitoare; a (se) infecta, a (se) molipsi.
2. Refl. (
Lingv.; despre două limbi) A se încrucișa. ♦ (Despre două cuvinte) A se influența reciproc (schimbându-și forma).
3. Fig. A influența, a înrâuri. — Din
fr. contaminer, lat. contaminare.contaminà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)contaminà v. a mânji, a pângări.