contabil - explicat in DEX

contabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Din fr. comptable, it. contabile.

contabil (Dicționar de neologisme, 1986)
CONTÁBIL, -Ă adj. De contabilitate, al contabilității. // s.m. și f. Specialist în contabilitate; funcționar care ține contabilitatea unei întreprinderi sau a unei instituții. [Pl. -li, -le, var. comptabil, -ă adj., s.m.f. / < it. contabile, fr. comptable].

contabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONTÁBIL, -Ă I. adj. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist în contabilitate. (< it. contabile, fr. comptable)

contabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*contábil, -ă s. (fr. comptable). Persoană care ține contabilitatea (socotelile). V. logofăt, grămătic, martalog.

contabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
contábil adj. m., s. m., pl. contábili; adj. f., s. f. contábilă, pl. contábile

contabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
contabil m. cel însărcinat cu ținerea și darea conturilor.

contabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONTÁBIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Specialist în contabilitate. — Din fr. comptable, it. contabile.