consumație - explicat in DEX

consumație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSUMÁȚIE, consumații, s. f. 1. Faptul de a consuma¹. ◊ Expr. A da (un produs) în consumație = a pune (un produs) la dispoziția publicului. 2. Totalitatea alimentelor pe care le consumă cineva într-un local public. [Var.: (înv.) consumațiúne s. f.] – Din fr. consommation, lat. consummatio, -onis.

consumație (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSUMÁȚIE s.f. 1. Faptul de a consuma¹; consumare, consum. 2. Ceea ce consumă cineva într-un local public. [Gen. -iei, var. consumațiune s.f. / cf. fr. consommation, lat. consumatio].

consumație (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSUMÁȚIE s. f. 1. faptul de a consuma. 2. ceea ce consumă cineva într-un local public. (după fr. consommation, lat. consumatio)

consumație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
consumáție (-ți-e) s. f., art. consumáția (-ți-a), g.-d. art. consumáției; pl. consumáții, art. consumáțiile (-ți-i-)

consumație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSUMÁȚIE, consumații, s. f. 1. Faptul de a consuma¹. ◊ Expr. A da (un produs) în consumație = a pune (un produs) la dispoziția publicului. 2. Totalitatea alimentelor consumate de cineva într-un local public. [Var.: (înv.) consumațiúne s. f.] — Din fr. consommation, lat. consummatio, -onis.