consumator - explicat in DEX

consumator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSUMATÓR, -OÁRE, consumatori, -oare, s. m. și f. Persoană care consumă¹ bunuri rezultate din producție. ♦ Spec. Persoană care consumă mâncare (și băutură) într-un local public. [Var.: (înv.) consumătór, -oáre s. m. și f.] – Din fr. consommateur.

consumator (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSUMATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care consumă bunuri, produse etc.; (p. restr.) cel care consumă într-un local public. [Cf. fr. consommateur].

consumator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSUMATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care consumă bunuri, produse etc. ◊ cel care consumă într-un local public. (< fr. consommateur)

consumator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*consumatór, -oáre adj. și s. (d. a consuma, după fr. consommateur). Care consumă (într´un local public): cofetăria era plină de consumatorĭ.

consumator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
consumatór s. m., pl. consumatóri

consumator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
consumator a. care consumă. ║ m. cel ce cumpără mărfuri pentru trebuințele sale, care cheltuiește într’o cafenea sau într’un restaurant.

consumator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSUMATÓR, -OÁRE, consumatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care consumă¹ bunuri, produse etc. ♦ Spec. Persoană care consumă mâncare (și băutură) într-un local public. 2. Aparat care consumă energie electrică. [Var.: (înv.) consumătór, -oáre s. m. și f.] — Din fr. consommateur.