constrângător(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CONSTRÂNGĂTÓR, -OÁRE,constrângători, -oare, adj. Care constrânge. – Constrânge + suf. -ător.
constrângător(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) constrângătór adj. m., s. m., pl. constrângătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. constrângătoáre
constrângător(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CONSTRÂNGĂTÓR, -OÁRE,constrângători, -oare, adj. Care constrânge. — Constrânge + suf. -ător.