constituționalist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONSTITUȚIONALÍST, -Ă, constituționaliști, -ste s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Adept al constituționalismului.
2. Adj. Care aparține constituționalismului; privitor la constituționalism. [
Pr.:
-ți-o-] –
Constituțional +
suf. -ist.constituționalist (Dicționar de neologisme, 1986)CONSTITUȚIONALÍST, -Ă adj. Referitor la constituționalism. //
s.m. și f. Adept al constituționalismului; partizan al unui regim de guvernare constituțional. [<
constituțional +
-ist].
constituționalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONSTITUȚIONALÍST1 s. m. specialist în drept constituțional. (< fr.
constitutionnaliste)
constituționalist (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONSTITUȚIONALÍST2, -Ă adj., s. m. f. (adept) al constituționalismului. (< constituțional + -ist)
constituționalist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)constituționalíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. constituționalíști; f. constituționalístă, pl. constituționalísteconstituționalist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONSTITUȚIONALÍST, -Ă, constituționaliști, -ste, s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Adept al constituționalismului.
2. Adj. Care aparține constituționalismului; privitor la constituționalism. [
Pr.:
-ți-o-] —
Constituțional +
suf. -ist.