considerare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONSIDERÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) considera și rezultatul ei; studiu, examinare, considerație. –
V. considera.considerare (Dicționar de neologisme, 1986)CONSIDERÁRE s.f. Acțiunea de a considera și rezultatul ei; considerație. [<
considera].
considerare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)consideráre (examinare)
s. f.,
g.-d. art. considerắriiconsiderare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONSIDERÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) considera și rezultatul ei; studiu, examinare; considerație. ◊
Expr. A avea (sau
a lua)
în considerare = a ține seama de..., a avea în vedere. —
V. considera.