considerabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONSIDERÁBIL, -Ă, considerabili, -e, adj. Însemnat, remarcabil; (foarte) mare
1. – Din
fr. considérable.considerabil (Dicționar de neologisme, 1986)CONSIDERÁBIL, -Ă adj. Însemnat, remarcabil, (foarte) mare. [Cf. fr.
considérable, it.
considerabile].
considerabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONSIDERÁBIL, -Ă adj. însemnat, remarcabil, (foarte) mare. (< fr.
considérable)
considerabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*considerábil, -ă adj. (fr.
considérable). Puternic, influent:
om considerabil. Foarte mare:
cheluĭală considerabilă. Numeros:
armată considerabilă. Important:
operă considerabilă. Adv.
S´a mărit considerabil.considerabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)considerábil adj. m.,
pl. considerábili; f. considerábilă, pl. considerábileconsiderabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)considerabil a.
1. însemnat prin număr, preț, putere:
sumă, mulțime, pierdere considerabilă; 2. demn de considerațiune, puternic, eminent:
om considerabil.considerabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONSIDERÁBIL, -Ă, considerabili, -e, adj. Însemnat, remarcabil; (foarte) mare. — Din
fr. considérable.