consemnațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊
Casa de economii și consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [
Pr.:
-ți-u-] – Din
fr. consignation (refăcut după
semn).
consemnațiune (Dicționar de neologisme, 1986)CONSEMNAȚIÚNE s.f. (
Rar) Consemnare. ◊
Casă de economii și consemnațiuni = instituție la care se depun economiile spre păstrare și valorificare. [Var.
consemnație s.f. / după fr.
consignation, it.
consegnazione].
consemnațiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONSEMNAȚIÚNE s. f. depunere a unei sume de bani la C.E.C. spre a fi păstrată la dispoziția unei persoane. (după fr.
consignation)
consemnațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*consemnațiúne f. (fr.
consignation, lat.
consignatio, după rom.
a consemna). Acțiunea de a consemna. Lucru consemnat.
Casă de depunerĭ și consemnațiunĭ, casă care primește valorĭ în depozit. – Și
-áție. Rar și
consign-.consemnațiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)consemnațiúne (păstrare a unei sume de bani)
(-ți-u-) s. f.,
g.-d. art. consemnațiúnii; pl. consemnațiúniconsemnațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)consemnați(un)e f. depunerea unei sume de bani într’un așezământ public:
Cassa de depuneri și consemnațiuni.consemnațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONSEMNAȚIÚNE, consemnațiuni, s. f. Operație prin care o persoană fizică sau juridică dispune păstrarea unei sume de bani pe numele și la dispoziția altei persoane la o instituție autorizată în acest scop; consemnare. ◊
Casa de Economii și Consemnațiuni = instituție centrală la care oamenii își pot depune economiile pentru păstrare și valorificare. [
Pr.:
-ți-u-) — Din
fr. consignation (refăcut după
semn).