consemna - explicat in DEX



consemna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSEMNÁ, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; p. gener. a înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc. – Con1 + semna (după fr. consigner).

consemna (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSEMNÁ vb. I. tr. 1. A nota, a înregistra, a însemna. 2. A depune contra semnătură o sumă de bani spre păstrare la Casa de economii și consemnațiuni sau ca garanție la tribunal. 3. A opri disciplinar ieșirea militarilor din cazarmă. [< con- + semna, după fr. consigner, it. consegnare].

consemna (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSEMNÁ vb. tr. 1. a nota într-un act; a înregistra, a însemna. 2. a depune contra semnătură o sumă de bani spre păstrare la o organizație de stat specializată. 3. a interzice ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau de pe navă. (după fr. consigner)

consemna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
consemná (a ~) vb., ind. prez. 3 consemneáză

consemnà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
consemnà V. 1. a anunța, a cita în scris; 2. a da ordine să nu iasă: a consemna trupele în cazarme.

consemna (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSEMNÁ, consemnez, vb. I. Tranz. 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; p. gener. a înregistra, a însemna, a nota. 2. A depune bani spre păstrare și fructificare la o instituție care are sarcina de conservare a sumelor de bani. 3. A interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, de securitate etc. — Con1- + semna (după fr. consigner).