conotație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONOTÁȚIE, conotații, s. f. (
Lingv.) Sens suplimentar (față de denotație) al unui cuvânt adesea figurat, rezultat din experiența personală, din context. ♦ Semnificație. – Din
fr. connotation.