conorășean(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CONORĂȘEÁN, -Ă,conorășeni, -e, s. m. și f. (Rar) Concitadin. – Con1- + orășean.
conorășean(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CONORĂȘEÁN, -Ă,conorășeni, -e, s. m. și f. (Rar) Concitadin. — Con1- + orășean.