conjugal - explicat in DEX

conjugal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONJUGÁL, -Ă, conjugali, -e, adj. Care ține de soți, privitor la căsătorie. – Din fr. conjugal, lat. conjugalis.

conjugal (Dicționar de neologisme, 1986)
CONJUGÁL, -Ă adj. Privitor la căsătorie sau la căsătoriți. [Cf. fr. conjugal, lat. coniugalis].

conjugal (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONJUGÁL, -Ă adj. referitor la căsătorie; matrimonial. (< fr. conjugal, lat. coniugalis)

conjugal (Dicționaru limbii românești, 1939)
*conjugál, -ă adj. (lat. con-jugalis, d. conjugium, căsătorie. V. jug). Relativ la căsătorie: legătură conjugală. Adv. Conform căsătoriiĭ.

conjugal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conjugál adj. m., pl. conjugáli; f. conjugálă, pl. conjugále

conjugal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
conjugal a. privitor la căsătorie: unire conjugală.

conjugal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONJUGÁL, -Ă, conjugali, -e, adj. Care aparține celor doi soți; privitor la căsătorie. — Din fr. conjugal, lat. conjugalis.