congener - explicat in DEX

congener (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONGÉNER, -Ă, congeneri, -e, adj. De același gen sau de aceeași speță cu altă ființă. – Din fr. congénère, lat. congener.

congener (Dicționar de neologisme, 1986)
CONGÉNER, -Ă adj. De același gen sau de aceeași specie cu altă ființă. [< fr. congénère, cf. lat. congener < con – cu, genus – neam].

congener (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONGENÉR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care aparține aceluiași gen, aceleiași specii; înrudit. (< fr. congénère, lat. congener)

congener (Dicționaru limbii românești, 1939)
congéner, -ă adj. (lat. cón-gener, -genéris, d. con-, împreună, și genus, géneris, gen, rasă; it. congénere, fr. congénère). De acelașĭ gen, de aceĭașĭ specie, înrudit: plante, cuvinte congénere. Anat. Mușchĭ congénerĭ, care concură la aceĭașĭ mișcare. – Fals -nér (după fr.).

congener (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
congéner adj. m., pl. congéneri; f. congéneră, pl. congénere

congener (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
congener a. care este de aceeaș specie: animale congenere.

congener (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONGÉNER, -Ă, congeneri, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre animale și plante) Care aparține aceleiași specii sau aceluiași gen cu alt animal sau altă plantă. 2. S. m. și f. Persoană care este de același neam cu cineva sau este din aceeași națiune cu altcineva. — Din fr. congénère, lat. congener.