confundare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONFUNDÁRE, confundări, s. f. Acțiunea de
a (se) confunda și rezultatul ei; confuzie; contopire. –
V. confunda.confundare (Dicționar de neologisme, 1986)CONFUNDÁRE s.f. Acțiunea de a (se) confunda și rezultatul ei; confuzie. [<
confunda].
confundare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)confundáre s. f.,
g.-d. art. confundắriiconfundare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONFUNDÁRE, confundări, s. f. Acțiunea de
a (se) confunda și rezultatul ei; confuzie; contopire. —
V. confunda.