condiționa (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CONDIȚIONÁ, condiționez, vb. I.
Tranz. 1. A fi condiția, de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva.
2. A limita
valabilitatea unui act printr-o condiție, a face să depindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții. ◊ A admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații. [
Pr.:
-ți-o-]. –
Fr. conditionner.