condiție (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CONDÍȚIE, condiții, s. f. 1. Fapt, împrejurare, de care depinde apariția unui fenomen.
2. (La
pl.) Împrejurare în care se petrece un fenomen.
3. Clauză a unei
întelegeri, a unei convenții.
Condițiile tratatului de pace. ◊
Loc. adj. și
adv. Fără condiții = fără pretenții. ◊
Loc. conj. Cu condiția (ca să)... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)...
4. (
Jur.) Întâmplare viitoare și nesigură de a cărei îndeplinire atârnă existența unei obligații. ♦ Situație juridică a unei persoane.
5. Situație socială a cuiva. –
Fr. condition.