condiționalism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONDIȚIONALÍSM s. n. (
Fil.) Tendință greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. conditionnalisme.condiționalism (Dicționar de neologisme, 1986)CONDIȚIONALÍSM s.n. Tendința greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. ♦ Doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiționată de viața de pe Pământ. [< fr.
conditionnalisme].
condiționalism (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONDIȚIONALÍSM s. n. tendință greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. ♦ doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiționată de viața de pe pământ. (< fr.
conditionnalisme)
condiționalism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONDIȚIONALÍSM s. n. (Fil.) Tendință de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. conditionnalisme.