concretizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONCRETIZATÓR, -OÁRE, concretizatori, -oare, adj. (Rar) Care concretizează. –
Concretiza +
suf. -tor.concretizator (Dicționar de neologisme, 1986)CONCRETIZATÓR, -OÁRE adj. Care concretizează. [Cf. it.
concretizzatore].
concretizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONCRETIZATÓR, -OÁRE adj. care concretizează. (< it.
concretizatore)
concretizator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONCRETIZATÓR, -OÁRE, concretizatori, -oare, adj. (Rar) Care concretizează. —
Concretiza +
suf. -tor.