comprehensiv - explicat in DEX

comprehensiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPREHENSÍV, -Ă, comprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care înțelege repede și just; inteligent, pătrunzător. – Din fr. compréhensif, lat. comprehensivus.

comprehensiv (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPREHENSÍV, -Ă adj. Care înțelege ușor și just; inteligent, deștept, vioi, ager, pătrunzător. [Cf. fr. compréhensif, lat. comprehensivus].

comprehensiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMPREHENSÍV, -Ă adj. 1. care înțelege repede și just; inteligent, ager, pătrunzător. 2. înțelegător, binevoitor. (< fr. compréhensif, lat. comprehensivus)

comprehensiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
*comprehensív, -ă adj. (lat. comprehensivus). Care cuprinde saŭ prinde multe: ideĭe, minte comprehensivă.

comprehensiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comprehensív (livr.) adj. m., pl. comprehensívi; f. comprehensívă, pl. comprehensíve

comprehensiv (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
comprehensiv a. care îmbrățișează, care coprinde multe: spirit comprehensiv.

comprehensiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPREHENSÍV, -Ă, comprehensivi, -e, adj. Care înțelege repede și corect; inteligent, pătrunzător. — Din fr. compréhensif, lat. comprehensivus.