complotà - explicat in DEX

complota (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPLOTÁ, complotéz, vb. I. Intranz. A urzi un complot. – Din fr. comploter.

complota (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPLOTÁ vb. I. tr. A face, a urzi un complot; a unelti. [< fr. comploter, cf. it. complottare].

complota (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMPLOTÁ vb. intr. a organiza un complot; a conspira. (< fr. comploter)

complota (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
complotá (a ~) vb., ind. prez. 3 comploteáză

complotà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
complotà v. a forma un complot, a conspira.

complota (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPLOTÁ, complotéz, vb. I. Intranz. A urzi un complot. — Din fr. comploter.