columbiu(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) COLÚMBIU s. n. (Chim.; rar) Niobiu. – Din fr. columbium.
columbiu(Dicționar de neologisme, 1986) COLÚMBIUs.n. Niobiu. [Pron. -biu, var. columbium s.n. / < fr., engl. columbium].
columbiu(Marele dicționar de neologisme, 2000) COLÚMBIUs. n. niobiu. (<fr. columbium)
columbiu(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) colúmbiu [biu pron. byu] (rar) s. n., art. colúmbiul; simb. Nb
columbiu(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) COLÚMBIU s. n. (Chim.; rar) Niobiu. — Din fr. columbium.